Criza financiară mondială de 10 ani: diagrame care spun povestea
In 2017 s-au îmlinit 10 ani de la începutul crizei financiare globale. Declanșată de un colaps pe piața imobiliară din SUA, aceasta a cauzat cea mai profundă recesiune în memoria vie și aproape colapsul sistemului financiar.
Băncile care nu au reușit au fost salvate de instituțiile guvernamentale, bursele s-au prăbușit și țările trebuiau susținute financiar. Încă mai simțim efectele: creșterea scăzută, răsturnarea politică, Brexit și chiar alegerea lui Trump pot fi trasate înapoi în criză.
Cum a început criza financiară globală
Totul a început cu piața creditelor ipotecare subprime din SUA, industria care a împrumutat împrumutătorilor cu istorii de credit slabe, adesea cu mijloace mici pentru a-și achita rambursările.
Aceste ipoteci subprime au fost apoi ambalate și reambalate împreună cu creditele ipotecare tradiționale și vândute investitorilor. Convinși că riscul a fost diversificat aproape nimeni nu se gandea ce ar putea merge prost.
Pe termen scurt a funcționat, contribuind la menținerea unui boom al prețurilor la locuințe. Pe termen lung, nu s-a întamplat așa. O creștere a numărului de debitori care au intrat în incapacitate de plată a fost începutul.
Piața imobiliară a început să scadă, iar investițiile ipotecare care au fost reambalate au devenit toxice. Cel mai rău dintre toate a fost că nimeni nu știa cine păstra datoriile rele. Prin urmare, băncile au devenit reticente la a se împrumuta reciproc. Lumea stătea la marginea drumului asitând la acest spectacol.
O zi marcantă la începutul crizei a fost 9 august 2007, când a apărut pericolul riscului sistemic. Banca franceză BNP Paribas a suspendat trei fonduri expuse pieței ipotecare din SUA. Aceasta a dat vina pe o “evaporarea completă a lichidității”.
Aici reluăm pe scurt evenimentele principale, amintindu-ne ceea ce sa întâmplat pe piețe de atunci și ce înseamnă asta pentru investitori.
O foarte scurtă istorie a crizei financiare globale
| Când | Ce s-a întâmplat |
| Aprilie 2007 | Primele semne că există probleme pe piața imobiliară americană au apărut când trustul de Investiții imobiliare New Century Financial Corporation a intrat in faliment. |
| Aug 2007 | Banca franceză BNP Paribas suspendă trei fonduri care au investit pe piața creditelor ipotecare din SUA. Ea acuză o “evaporare completă a lichidității”. |
| Sept 2007 | În Marea Britanie, investitorii stau la coadă să-și scoată banii din Nord Rock – bancă din Marea Britanie din 1866. |
| Mar 2008 | JP Morgan este de acord să cumpere Bear Stearns, care este pe punctul de a se prăbuși din cauza expunerii sale la investițiile subprime care nu performează. |
| Iulie 2008 | Autoritățile propun ca cei doi mari creditori americani care au cumpărat credite ipotecare de la bănci, Fannie Mae și Freddie Mac să fie sustinuți de guvern pentru a preveni falimentul. |
| Sep 2008 | Banca americană Lehman Brothers se prăbușește. Băncile și corporațiile încep să clacheze la nivel global. În Marea Britanie, HBOS este preluată de Lloyds. |
| Oct 2008 | SUA semnează un act de salvare efectivă a sistemului său financiar. Guvernul britanic ia măsuri pentru a-și salva sistemul bancar. |
| Noiembrie 2008 | Fondul Monetar Internațional începe să aprobe împrumuturi pentru stabilizarea țărilor, inclusiv Ucraina și Islanda. |
| Dec 2008 – Ian 2009 | Economiile globale încep să intre în recesiune. Băncile centrale au redus ratele într-un efort coordonat de stopare a crizei. |
| Martie 2009 | Piețele globale de acțiuni au înregistrat scăderi ale crizei post-criză. Ratele dobânzilor sunt reduse la cele mai scăzute record din SUA și Marea Britanie. Ambele țări inițiază măsuri de relaxare cantitative imense. |
| Iunie 2009 | OCDE declară că economia mondială se află aproape de partea de jos a celei mai grave recesiuni din istoria postbelică. |
Ce sa întâmplat pe piețe? VIX
Prima îndoială că ceva a fost greșit ar fi trebuit să fie văzut în așa-numitul “gabaritul fricii”. Indicele volatilității opțiunilor sau VIX pe scurt, este o măsură a sentimentului de pe piață.
Cu cât este mai mare cifra, cu atât este mai probabil ca investitorii să creadă că în viitorul apropiat va avea loc un eveniment de piață, bun sau rău.
După cum se arată în graficul de mai jos, până la sfârșitul anului 2007, VIX era deja la valori ridicate, care nu au fost observate de la bubble-ul dotcom la începutul anilor 2000. Până la începutul lui 2010, aceasta a atins un nivel record deoarece impactul crizei a amenințat viitorul zonei euro.
Dar, când guvernele și băncile centrale au intervenit pentru a stopa curgerea crizei, VIX a încetinit. Încrederea în rândul investitorilor a crescut. VIX este acum la niveluri istoric scăzut.
Aceasta indică faptul că investitorii nu văd nimic la orizont care va provoca volatilitatea extremă a pieței.
“Ecartamentul de frică”, care nu arată nici o teamă
Indicele VIX (%)
| Anul | Nivelul VIX |
| 1990 | 15,5 |
| 1991 | 19,6 |
| 1992 | 13,4 |
| 1993 | 11,3 |
| 1994 | 15 |
| 1995 | 14,4 |
| 1996 | 13,7 |
| 1997 | 21,5 |
| 1998 | 19,7 |
| 1999 | 21,1 |
| 2000 | 19,5 |
| 2001 | 19,1 |
| 2002 | 25,4 |
| 2003 | 19,5 |
| 2004 | 14,3 |
| 2005 | 12 |
| 2006 | 13,1 |
| 2007 | 16,2 |
| 2008 | 24 |
| 2009 | 26,4 |
| 2010 | 34,5 |
| 2011 | 16,5 |
| 2012 | 17,1 |
| 2013 | 16,9 |
| 2014 | 11,6 |
| 2015 | 18,2 |
| 2016 | 15,6 |
| 2017 | 11,2 |
Sursa: Schroders, date Thomson Reuters Datastream la data de 30 iunie 2017. Datele prezentate sunt pentru indexul de volatilitate Exchange Board Options Options (CBOE) (VIX) în ultima zi lucrătoare a celui de-al doilea trimestru pentru fiecare an prezentat. Numai pentru informare. Rețineți că performanța trecută nu este un ghid pentru performanța viitoare și că nu poate fi repetată.
Scăderea randamentelor obligațiunilor
Unul dintre cele mai surprinzătoare efecte ale crizei a fost scăderea îndelungată și constantă a randamentelor obligațiunilor.
Băncile centrale au avut in vedere reducerea costurilor de împrumut și, prin urmare, au redus ratele dobânzilor, iar unele au început programele de relaxare cantitativă – adică crearea de bani electronici și utilizarea acestora pentru a cumpăra obligațiuni.
Acest lucru a avut efectul dorit de reducere a randamentelor obligațiunilor, pe măsură ce prețurile obligațiunilor au crescut. Prețurile obligațiunilor influențează puternic costurile de împrumut mai mari din economie, de aceea este urgent să fie reduse.
Dar ani după ce au fost reduse ratele băncilor centrale, randamentele au continuat să scadă. Noi valuri de QE au fost un motiv dar și investitorii temători care au dorit să cumpere obligațiuni ca adăpost pentru banii lor.
După cum arată graficul de mai jos, randamentele obligațiunilor japoneze și germane au căzut în teritoriul negativ în 2016. Aceasta înseamnă mai degrabă decât să primească dobânzile dintr-o obligațiune, investitorii plăteau dobânzi pentru a le deține.
Randamentele obligațiunilor japoneze, germane și britanice rămân sub 1%, ceea ce reflectă viziunea investitorilor asupra perspectivelor privind ratele dobânzilor din regiunile respective. Randamentele obligațiunilor americane s-au ridicat peste 2%, pe măsură ce Rezerva Federală a început să majoreze ratele dobânzilor.
Căderea randamentelor obligațiunilor
Randamentul obligațiunilor (%)
USUKGermanyJapan20072008200920102011201220132014201520162017-20246Year
| An | U.S.A. | Regatul Unit | Germania | Japonia |
| 2007 | 5,03 | 5.46 | 4,57 | 1,87 |
| 2008 | 3,98 | 5.13 | 4,58 | 1.6 |
| 2009 | 3,52 | 3,69 | 3.38 | 1.36 |
| 2010 | 2,94 | 3.31 | 2,57 | 1.09 |
| 2011 | 3.16 | 3.38 | 3,01 | 1.14 |
| 2012 | 1.66 | 1.66 | 1.6 | 0,84 |
| 2013 | 2,48 | 2.44 | 1,73 | 0,84 |
| 2014 | 2,52 | 2,67 | 1.25 | 0,57 |
| 2015 | 2,35 | 2,03 | 0,77 | 0.44 |
| 2016 | 1,49 | 1.02 | -0.13 | -0.23 |
| 2017 | 2.3 | 1,19 | 0.47 | 0,09 |
Sursa: Schroders, Thomson Reuters Datastream la 30 iunie 2017. Datele prezentate pentru randamentele guvernului de 10 ani: Trezoreria SUA, aurul britanic, Bunds-ul german și obligațiunile guvernamentale japoneze. Numai pentru informare. Rețineți că performanța trecută nu este un ghid pentru performanța viitoare și că nu poate fi repetată.
Creșterea burselor
În cele mai grave faze ale crizei, indicii japonezi și europeni au pierdut mai mult de jumătate din valoarea lor, măsurată de indicii MSCI Japan și MSCI Europe (exclusiv UK). Indicii mondiali, americani și asiatici (cu excepția Japoniei) au scăzut cu peste 40%, în timp ce Marea Britanie a pierdut peste 35% din valoarea sa.
Cu toate acestea, efectul de bătaie al băncii centrale încearcă să stimuleze economiile a trimis bursa de valori înapoi. Acțiunile americane au crescut cu peste 260% de la scăderea crizei în martie 2009. Acțiunile britanice, europene și asiatice au crescut cu peste 150% în aceeași perioadă.
Ratele scăzute ale dobânzilor și efectul banilor pompați în economie au fost în beneficiul companiilor, prin urmare, în beneficiul piețele de acțiuni pe care sunt listate aceste companii.
Ratele scăzute ale dobânzilor au permis companiilor să își restructureze bilanțurile la costuri mai mici, deoarece împrumuturile erau ieftine. Și ratele scăzute au făcut ca acțiunile, cu un randament relativ ridicat al dividendelor, să fie mai atractive. Bursa din Marea Britanie a câștigat aproximativ 3,8%, față de 0,9% pe o obligațiune guvernamentală de 10 ani din Regatul Unit.
Investitorii pe bursă au obținut venituri decente în criză.
Cei care și-au vândut investițiile în top în toamna anului 2007 și au cumpărat la începutul primăverii anului 2009 ar avut mai mult noroc decât judecată.
Dar, după cum ilustrează diagrama de mai jos, chiar dacă ați fi lăsat banii în acțiuni la nivelurile de pre-criză din 2007, ați fi făcut încă o revenire sănătoasă, deși ați fi suferit câteva momente nervoase.
Între Trimestrul 3 2007 și Trimestrul 2 2017 acțiunile din SUA au revenit cu peste 7% pe an, inclusiv dividende. Acțiunile britanice și mondiale au revenit cu 4,9%, respectiv cu 4,3%.
Japonia și Europa, care au înregistrat unele dintre cele mai grave probleme economice din ultimul deceniu, au fost cele două subperformante principale, deși acțiunile au revenit mai mult decât obligațiunile. Indicii bursieri pentru fiecare indică profituri de 1,26% și respectiv 1,35%.
Sectoarele care au avut cele mai bune realizări (și cele mai proaste)
Poate că nu este surprinzător că investitorii au susținut zonele mai sigure ale burselor, dornici de a-și proteja investițiile, la fel ca și investitorii în obligațiuni.
După cum se arată în graficul de mai jos, companiile implicate în sectorul sănătate și al consumatorilor cum ar fi bunurile de uz casnic precum produse de curățare și produse alimentare, vă vor fi avut randamente bune în ultimii 10 ani. O investiție fictivă de 1.000 de dolari ar fi returnat 2.089 și respectiv 2.039 dolari.
Începând cu anul 2007, investitorii au preferat acțiunile la companii care produc bunuri și servicii care rămân în cerere chiar și în momente de tensiune, asigurând în același timp un venit stabil.
Acțiunile din domeniul materialelor, care include minele și sectorul energetic, care găzduiește producătorii de petrol precum BP și Exxon, sunt doar două din cele trei sectoare în care la 1.000 dolari investiți, ai fi pierdut 88 $ și respectiv 193 $. Cererea de petrol și materii prime, cum ar fi cuprul și oțelul, a scăzut.
Cle mai slabe au fost băncile care se aflau în fața furtunii. Unii dintre jucători s-au prăbușit, alții, cum ar fi Bear Stearns în SUA și HBOS din Marea Britanie, au fost salvați de alte bănci în tranzacții cu prețuri reduse. Restul au supraviețuit, dar au fost evitate de investitori. O investiție de 1.000 de dolari în sectorul bancar ar fi pierdut 389 dolari.
Băncile au fost lăsate singure de investitori pentru un motiv bun; nimeni nu știa ce active toxice le mai dețineau.
Cu toate acestea, au făcut multe pentru a-și reconstrui afacerile în ultimii 10 ani. Deci, este momentul să reevaluezi cazul pentru investiții în bănci?
